Album Alicia Keys As I Am

Alicia Keys As I Am
Lansat pe: 13 Noiembrie 2007
Casa de discuri: J-Records
Asculta muzica: Soul/R&B  
Voteaza acest album:
  • Rate
0 /  5 din 0 voturi

Acest album al Aliciei Keys a fost indelung si cu nerabdare asteptat de fani, mai ales in urma aparitiei single-ului "No One", care a incitat spiritele.

S-a vorbit despre maturizarea artistei – inclusiv de catre ea insasi – si intoarcerea la radacinile soul-ului.

Exista maturitate, exista si soul vechi pe acest material. Insa Alicia Keys nu se fereste nici de influenta pop-ului sau a R’n’B-ului de factura moderna. Totul e filtrat prin emotia personala si prin stilul propriu de interpretare. Rezultatul trebuie sa fie, in primul rand, pe placul interpretei, restul lumii nu e o prioritate – acesta pare a fi mesajul albumului, din punct de vedere muzical.

"As I Am (Intro)" deschide albumul, cu o tema clasica de pian care, dupa parerea mea, nu era nicicum necesara. Parca e prea rupta de context. Urmeaza "Go Ahead", o piesa moale, in ciuda eforturilor de a o anima prin armonii vocale bogate, ce i s-ar fi potrivit mai degraba Christinei Aguillera.

Din fericire, "Superwoman" (scrisa in colaborare cu Linda Perry) vine sa rezolve lucrurile, un cantec puternic, cu o linie de voce excelenta.

"No One" nu mai are nevoie de vreo prezentare, presupun – chiar daca nu e o piesa in stilul obisnuit al artistei, interpretarea ei a facut din ea un hit de succes.

"Like You’ll Never See Me Again" aduce aminte de Prince si groove-ul sau mereu senzual.

"Lesson Learned" se intoarce spre R’n’B si pop. Piesa m-a facut sa ma gandesc ca, totusi, Aliciei Keys i se potrivesc mai bine cantecele angajate ritmic, dinamice. Baladele, ca aceasta, nu o avantajeaza in totalitate. Insa e o piesa placuta.

"Wreckless Love" ilustreaza exact ce spuneam – ritm, nerv bine dozat, voci puternice alternand cu soapte.

"The Thing About Love" se intoarce in ape mai linistite, foarte linistite, de fapt. Piesa are ceva in plus, insa, fata de altele de aceeasi factura de pe material, si asta e faptul ca se dinamizeaza in partea a doua, dar si o linie de voce minunata.

"Teenage Love Afair" te duce la soul-ul anilor ’70, cu pachet de suflatori si tot tacamul.

"I Need You" are un ritm molipsitor, angajat si energic. Armoniile si vocile care il insotesc nu fac decat sa completeze admirabil aceasta creatie – un soul care merge direct la suflet.

"Where Do We Go From Here" aminteste de acel sentiment de "old school" pe care il intalnim la Amy Winehouse, de exemplu. In afara de asta, insa, Alicia are o voce mai calda, ce pune intr-o lumina mai buna astfel de piese.

"Prelude To A Kiss" scade turatia si pianul are din nou partitura de baza in sustinerea unei voci care aluneca, profunda si decisa sa miste orice suflet.

"Tell You Something (Nana’s Reprise)" ramane pe acelasi "feeling", insa nu aduce nimic nou.

Albumul se termina cu "Sure Looks Good To Me", o piesa ce m-a dus cu gandul – surprinzator – spre Janis Joplin si amestecul de blues, rock si soul al anilor ’70. Cantecul, insa, imprumuta si ceva din alternative-ul nouazecist.

Oricum, un final de album puternic, un "statement" si o concluzie fara drept de apel: Alicia Keys e o artista puternica, cu o voce extraordinara si cu o atitudine pe masura.

Auditie placuta!

cronica de Mihnea Blidariu


Piese album

Albume Alicia Keys