Brazzaville

Brazzaville ne-au vizitat curand. Dupa experienta ruseasca de o luna de zile, trupa a cantat in Bucuresti in prima jumatate a lui mai.

L-am intalnit pe David Brown in ziua concertului si-am stat de vorba o jumate de ora. Relaxat, calm si zambitor, omul era asa cum mi l-am imaginat dupa ce i-am ascultat muzica.

Crezi ca te pricepi la muzica? Rezolva testele!

Cititi mai jos, iar daca doriti, urmariti varianta video a acestui interviu. Poze de la concertul Brazzaville gasiti aici.

Primul instrument

L-am auzit pe John Coltrane - asta m-a facut sa cant la saxofon. Mi-a placut sa cant la saxofon, dar nu am fost niciodata foarte bun. Eram ok, aveam un ton dragut dar nu cantam precum un muzician talentat de jazz. Asta ma face insa fericit, pentru ca, daca aveam talent probabil as fi cantat si astazi la saxofon.

Dar ai fost destul de bun sa canti cu Beck ...

Da, dar nu era ceva complex, aveam o sectiune destul de directa de alamuri, nu eram groaznic, eram ok... Cant rezonabil insa cred ca nu cantatul la un instrument e punctul meu forte, ci compozitia si versurile. Cant decent, dar nu sunt genul de muzician virtuos.

Chitara

Nu incerc niciodata sa copiez nimic dar cand compun ma gandesc doar ca e ... muzica pop. Cand am invatat sa cant la chitara prima oara am invatat melodii braziliene ale lui Jorge Ben. Folosea o multime de acorduri septime minore si septime majore, mi-a placut mult acel sound si tin cont de el cand scriu cantece.

Influenta lui Beck

Inainte sa cant cu Beck cantam mult la saxofon, ascultam jazz si aveam o atitudine prosteasca - credeam ca nu se intampla nimic interesant in muzica pop contemporana si ma concentram doar pe o zona foarte limitata muzical.

Apoi Beck m-a chemat sa cant cu el si m-am "expus" la toti acei mari artisti, trupe ca Morhpine, o multume de oameni interesanti... Ceea ce facea Beck era interesant, chiar mi-a deschis ochii si m-a dus inapoi la adolescenta, cand scriam poezie, ascultam mai multa muzica, precum The Clash . In acea perioada am inceput sa scriu mai mult muzica pop si sa cant cu vocea.

Colegii de trupa

Pentru mine e foarte important sa cant cu oameni cu care ma inteleg, care au simtul umorului. Petrecem mult timp impreuna, calatorim, si cand calatoresti mult cu cineva ajungi sa-l cunosti cu adevarat - e ca si cum ai trai cu acea persoana. Asa ca pentru mine trebuie sa fie o situatie confortabila.

Concert la prima intalnire

Cand cant intr-un loc in care-am mai fost si publicul e familiarizat cu muzica noastra e mai usor, pentru ca stiu deja cantece si sunt intr-un fel prietenii tai. Intr-un loc nou lumea vine sa vada ce e cu tine, e ca la o prima intalnire,dar nu schimb mare lucru la show-ul nostru.

Nu fac playlistul decat inainte de concert, indiferent ce concert avem. Ma gandesc ce-ar fi amuzant sa cantam, pentru ca scopul meu e sa ne simtim bine, publicul sa se simta bine. Daca fac prea multe strategii nu mai e atat de amuzant.

Intalnire cu un acordeonist

Nu stiu prea multe despre muzica romaneasca, mai ales despre muzica contemporana, mi-ar placea sa caut ceva sa ascult cat timp stau aici. Am ascultat insa muzica tiganeasca, cred ca e foarte frumoasa.

In Barcelona avem romani, si odata am vazut unul la metrou - aveti unii care nu canta prea bine la acordeon - dar tipul asta era un virtuos, omule! Era ca un print, avea un aer regal, foarte chipes, a inceput sa cante si avea clasa, era cu adevarat incredibil. Canta la metrou, ar fi trebuit sa cante la Carnegie Hall, era foarte bun.

Destinatia Barcelona

Stii cuvantul asta in engleza - "a hunch, to have a hunch"? inseamna sa ai intuitie despre ceva. Sa spunem ca mergi la plimbare, iesi pe usa si-ti spui - nu stiu de ce, dar cred ca o sa o iau la dreapta, prin parc. Te plimbi prin parc, te intalnesti cu un prieten pe care nu l-ai vazut de mult timp - se cheama ca ai avut intuitia sa faci asta, fara sa ai un motiv foarte clar.

Asa s-a intamplat si cu mutarea in Barcelona - nu a avut nici un motiv logic. Dar imi place foarte mult. Sunt american din Los Angeles si voi fi intotdeauna. Este orasul care m-a format si care m-a facut ceea ce sunt. Imi face placere sa ma intorc in vizita, dar nu-mi doresc sa traiesc acolo. Ma simt mai confortabil in Barcelona.

[…] Nu cred c-as putea sa traiesc in majoritatea tarilor din Europa. Nu ma pot gandi la un alt loc in care sa traiesc cu exceptia Barcelonei. Are dimensiunea potrivita, oamenii sunt draguti, merg cu bicicleta sau cu metroul, e aproape de ocean, are un sentiment cald, iar cand revin acasa dintr-un turneu sunt fericit sa ma aflu acolo.

Calatoriile

Cred ca felul in care calatoresc s-a schimbat mult fata de acum 10 ani, 12 ani. Atunci calatoream doar din placere, dintr-o tara in alta. Acum o fac mai mult pentru muzica, nu mai am timp sa stau si sa ma relaxez, din pacate.

Rusia

Ultima calatorie a fost excelenta pentru ca am petrecut acolo mult timp si am ajuns mai departe, pana la Vladivostok, pe coasta Pacificului. De cate ori revin in Rusia ma simt mai confortabil acolo, ii judec mai putin pentru felul lor de a fi.

Intr-un fel toata atitudinea slava mi s-a parut ciudata pentru ca e atat de diferita de atitudinea americanilor si a vest-europenilor. Am vazut de-a lungul vremii o gramada de lucruri frumoase.

Ultima oara cand ma aflam la Moscova am realizat ca in Rusia oamenii sunt ca-ntr-o mare familie. O fata tanara si frumoasa poate sa ridice mina pe strada si o masina va opri - orice masina - iar ea va spune unde doreste sa ajunga, se vor intelege la un pret si va fi dusa la destinatie fara nici un incident. Asta nu s-ar intampla niciodata in Los Angeles, nici cu un barbat. Ar fi mult prea periculos dar se intampla in fiecare zi in orice oras din Rusia.

Foarte multe lucruri m-au inspirat in Rusia. Priveam o emisiune la TV despre formarea sistemului solar. Majoritatea elementelor care exista astazi nu provin de la Big Bang, el a produs doar heliu si hidrogen, sau ceva de genul asta.

Stelele care au explodat si s-au transformat in supernove au creat fier, carbon si altele, iar eu am realizat ca fierul din sangele nostru vine din stele. Asta ma face fericit - ma face sa ma simt parte din univers, nu sunt doar un observator ciudat care nu apartine de aceasta lume.

Mass-media

Un lucru la care ma gandesc e ca, in trecut, inainte de mass-media, oamenii au trait intr-o vale, spre exemplu. Unele lucruri se intamplau, dar in general, isi vedeau de treaba cu agricultura lor. Aveau copii, batranii mureau, viata isi vedea de cursul ei.

Cu siguranta, altundeva in lume se petreceau lucruri nebunesti, dar ei n-aveau idee despre ele. In epoca moderna avem parte de un stres colectiv, de cate ori ceva teribil se intampla oriunde in lume suntem constienti de acel lucru. Asa ca simtim ca lumea se prabuseste, ceea ce nu e adevarat. Poate se va intampla, dar teama, anxietatea si grijile pe care le simtim sunt disproportionate.

Cred ca majoritatea oamenilor sunt, in general, buni. Isi doresc sa fie lasati in pace, sa intalneasca pe cineva care tine la ei, sa faca copii...

tiberiu crisan, bestmusic

Mail multe stiri despre: interviu