Album Dolores O Riordan Are You Listening?

Dolores O Riordan Are You Listening?
Lansat pe: 17 Mai 2007
Casa de discuri: Sanctuary
Asculta muzica: Rock  
Voteaza acest album:
  • Rate
0 /  5 din 0 voturi

Pentru cine nu o cunoaste, Dolores O’Riordan este vocalista formatiei Cranberries, o formatie ce a cunoscut un real succes de la inceputul si pana dupa jumatatea anilor ’90.

Insa inceputul noului mileniu a gasit Cranberries intr-o pauza concertistica si de creatie. Poate si de aceea (sau mai ales de aceea...), Dolores a hotarat ca este momentul unui album solo.

Nu e un gest foarte nou, e chiar unul obisnuit, am putea spune, in lumea muzicala a ultimilor zece ani. Cel mai elocvent exemplu este Gwen Stefani, care a ajuns de la un simplu single la o banala, dar solida cariera solo.

Albumul nu difera mult, ca stil, de ceea ce a facut Cranberries pana acum. Prima piesa, „Ordinary Day” curge linistita, fara prea mari surprize, fara mari schimbari. Un alternative usor si curat.

„When We Were Young” se ridica mai sus de atat si reuseste sa capteze atentia. Vocea lui Dolores e soptita pe alocuri, tipata in altele – pana la urma, ea este cea care da melodiei savoare si sensibilitate, insa nici instrumentalul nu e rau.

„In the Garden” incepe cu o tema de pian, preluata mai apoi de viori, condimentate surprinzator, cu un beat sample. Refrenul e chiar atipic, repetitiv, cu chitari fuzzate.

„Human Spirit” se deschide cu o tema clasica de pian si un blockflute a carui intonatie aminteste de originile irlandeze ale cantaretei. In rest, piesa e relativ monotona, singurele momente mai interesante fiind cele cateva ruperi de ritm.

„Loser” se infige cu nerv si energie in urechea ascultatorului, ritmica, insa se duce, parca, prea mult inspre acel alternativ american de „boys band”. Pe Dolores n-o prinde bine tipul acesta de rock’n’roll ludic...

”Stay with Me” e una dintre cele mai interesante piese ale albumului, cu un refren foarte inchegat, ca si instrumentatie, peste care vocea curge sensibil si profund.

„Apple of my eye” (ciudat titlu!) e o balada in cel mai pur stil Cranberries si iti dai seama cat de mult inseamna vocea lui Dolores pentru acel proiect: daca nu ar scrie pe ecran „Dolores O’Riordan” aj putea sa jur ca e Cranberries.

Piesa, insa, nu trece peste media compozitiilor cvartetului irlandez. „Black Widow” aduce din nou pianul in atentie, destul de folosit pe acest material – prezenta lui indica o cautare de stil, o incercare de stabilire a unor elemente de originalitate.

Iar pe acest cantec, pianul chiar reuseste acest lucru: compozitia respira frumos si creste gradat pentru a se deschide odata cu intrarea chitarilor. Pianul ramane, insa, cu aceeasi tema, obsedanta, pana la final...

Probabil cea mai buna piesa a albumului. „October” mentine interesul auditoriului ridicat, cu a sa melodicitate ritmata si o linie de voce superba.

„Accept Things” e subtila, intima, pana cand refrenul o pune in plina lumina, major, optimist. O alta piesa foarte buna. Spunand asta realizez ca albumul lui Dolores este unul dintre putinele materiale ce incep prost si cresc cu fiecare piesa spre a se incheia cu ceea ce au mai valoros in ele.

In general, am observat ca artistii dau ce au mai bun in prima jumatate a albumelor, rezervand cea de a doua jumatate compozitiilor mai putin inspirate...”Angel Fire” se apropie un pic de stilul lui Shinead O’Connor, insa doar pe strofa. Refrenul mixeaza, inspirat, chitari fuzzate si acustice, in cel mai curat alternative posibil. Ar fi, poate, banal, daca timbrul vocii nu ar da piesei acel „ceva” ce o scoate din normal.

„Ecstasy” incheie materialul cu o visare, in liniste. „Stay with me and we will fall” spune Dolores...

Sa-i dam ascultare... Cadere placuta!...

cronica de Mihnea Blidariu

 

Piese album

Comentarii