Elisabeta Neculce Cartis
Muzica Elisabeta Neculce Cartis
Isoldes tod vom oper 'Tristan und Isolde'
Drei buchstucke vom oper 'Wozzeck'
Erwartung
-
Erwartung
Length: 2:13 - 3 ascultari
Elisabeta Neculce Cartis inregistrari din concert
Im Abendrot
-
Im Abendrot
Length: 3:26 - 3 ascultari
Elisabeta Neculce Cartis inregistrari din concert
Beim Schlafengehen
-
Beim Schlafengehen
Length: 2:18 - 6 ascultari
Elisabeta Neculce Cartis inregistrari din concert
September
-
September
Length: 3:19 - 4 ascultari
Elisabeta Neculce Cartis inregistrari din concert
Elisabeta Neculce Cartis nu are stiri asociate.
Biografie Elisabeta Neculce Cartis
Elisabeta Neculce-Cari (n. 25 ianuarie 1923, Bucureti — d. 4 decembrie 1998, Bucureti) a fost o soprana romana.
Biografie
Nascuta la Bucureti la 25 ianuarie 1923, Elisabeta Neculce-Cari a copilarit i i-a facut studiile la Braila, ora in ale carui tradiii muzicale s-au incrustat numele unor mari cintarei de opera ai poporului roman - ca Hariclea Darclee , George tefanescu-Basu, Petre tefanescu-Goanga, fapt care fara indoiala a inraurit formarea viitoarei artiste.
Admisa la Conservatorul din Bucureti, a studiat arta cintului in clasa profesoarei Livia Vaianu-Vrabiescu; printre personalitaile artistice care au indrumat-o se mai numara compozitorii Dimitrie Cuclin , Vasile Popovici, Ioan Chirescu , dirijorul Umberto Pessione, baritonul Mihail Vulpescu.
Absolvind Conservatorul, nu considera catui de puin ca prin aceasta i-a incheiat studiile, ci pornete abia atunci sa ii intemeieze cunoaterea aprofundata a marelui repertoriu i tainele varietaii stilistice in abordarea faetelor atat de felurite ale creaiei vocale universale i naionale.
Incepand cu primul recital de lieduri - dat la 18 ianuarie 1955 la Studioul Ateneului - parcurge sute de nestemate ale liricii vocale de camera i devine paralel, aparand adesea ca solista a unor programe simfonice, una din cele mai apreciate cintaree de concert ale vieii muzicale romaneti. Contribuiile sale interpretative in redarea Liedurilor Wesendonck de Wagner, a Celor din urma patru cintece de Richard Strauss , a partidei solistice din Missa in do minor de Mozart sau din Simfonia a IX-a de Beethoven, prezentarea in versiune de concert a monodramei Erwartung (Ateptarea) de Arnold Schonberg sau a unor extrase din Wozzeck de Alban Berg se inscriu ca momente memorabile in experiena muzicala a celor care au avut privilegiul sa le urmareasca. Artista a marturisit ca marea ei pasiune a fost dintotdeauna muzica de concert, catre care au indreptat-o preferinele ei muzicale, educaia estetica aleasa, o anume simplitate i sobrietate - calitai de asemenea definitorii pentru profilul ei interpretitiv. Faptul ca s-a orientat cu operativitate in orice text muzical inedit, ca a tiut sa deslueasca liniile de fora ale oricarei partituri ce se infaia entuziasmului ei neobosit in propagarea componisticii contemporane, a facut din Elisabeta Neculce-Cari una dintre cele mai importante susinatoare ale muzicii vocale romaneti. Relizarile ei impresionante pe acest taram au fost adesea subliniate de critica muzicala i i-au adus chiar preuirea formulata in scris a Uniunii Compozitorilor pentru serviciile importante aduse slujirii creiei naionale.
Elisabeta Neculce-Cari a fost angajata solista a Operei Romane din Bucureti de la data de 1 ianuarie 1959. Pe prima scena lirica a arii cantareaa a slujit in primul rand acel repertoriu catre care o indreptau in chip firesc calitaile aparte ale vocii sale, dar i cultura artistica specifica. A debutat la 20 iunie 1959 in rolul Alicei Ford din Falstaff de Verdi; au urmat Contesa din Nunta lui Figaro, Donna Elvira din Don Giovanni si Fiordiligi din Cosi fan tutte de Mozart, Eva din Maetrii cantarei din Nurnberg i Elsa din Lohengrin de Wagner, Mareala din Cavalerul Rozelor de Richard Strauss i Euridice din Orfeu de Gluck. In 1964, cand se reprezinta in premiera opera Prometeu de Doru Popovici , intreaga critica remarca drept unul din personajele cele mai realizate pe acela al nimfei Eromeni, creat de Elisabeta Neculce-Cari.
Fara sa cream vreo ierarhizare i neuitand ca artista a marcat creii excelente i in rolul titular dinMadama Butterfly de Puccini, in acela al Margaretei din Faust de Gounod sau in acela din Albert Herring de Britten, in care a realizat un rol de compoziie, depaind cu naturalee dificultaile unor contururi melodice complicate, putem totui afirma ca ea s-a evideniat inainte de toate prin relevarea nobleei liniei muzicale din capodoperele cele mai sublime ale artei lirice, cu o preferina marcata spre operele germane; o destinau acesteia natura aparte a frazarii, felul de a-i conduce glasul, culoarea vocala. Cu toate acestea, interpreta nu s-a ancorat intr-o unilateralitate stilistica: marturie stau versurile reuite date unor pagini cum sunt Aria scrisorilor din Werther de Massenet.
De la Gluck la Berg, de la Mozart la Wagner, de la Puccini la Massenet, Elisabeta Neculce-Cari a demonstrat diapazonul artistic deosebit de cuprinzator al resurselor sale. A murit la 4 decembrie 1998 la Bucureti, dupa o lunga i grea suferina, fiind inmormantata langa parinii sai in Cimitirul Sfantul Constantin din Braila, oraul copilariei i adolescenei sale, de care a fost extrem de legata pe parcursul vieii.
sursa: Wikipedia.org
Citeste mai multe >
