Eurovision 2008

O noua editie de Eurovision vine sa incinga spiritele in o parte din lumea muzicala romaneasca. Zic o parte, pentru ca multi altii isi vad de treburile lor – concerte, albume, etc. – si nu iau parte la aceasta adevarata telenovela care a devenit preselectia pentru Eurovision.

Deja doua piese au iesit din concurs, cea a celor de la 3 Sud Est si cea a celor de la Paradise, si nu pot spune ca imi pare rau dupa nici una din ele…

Crezi ca te pricepi la muzica? Rezolva testele!

Sa vedem asadar ce finaliste ne vor "chinui" urechile anul acesta. Yanna executa, cu "C'est La Vie", un dance in maniera "multi-culti", in mai multe limbi, acordeonul dandu-i o oarecare nota de interes.

Formatia Zero anunta, acum cateva luni, ca vrea sa porneasca revolutia in rock-ul romanesc! Mai sa fie... In finala ei participa cu "Come This Way", o combinatie de Firma si Voltaj, si daca asta e "revolutia in rockul romanesc", mi-e teama pentru el...

Master Man si "Dr Frankenstein" aduc un sound de disco de anii 70 care iese putin din stilul general al Eurovision, Lucia Dumitrescu cu "Dragostea Mea" ofera o muzica usoara cosmetizata cu beat de dance.

Cineva ar trebui sa-i spuna Nicolei ca "fairytale" este, ca definitie, o "fantastic story", deci "Fairytale Story" e ceva cam... pleonastic. in rest, piesa e o balada fara prea mari pretentii.

VH2 apare in finala cu "Follow Me", un pop-rock placut, care nu zguduie, insa, inima si sufletul.

"Heaven", a Anei Mardare, e un R’n’B simplu, bun pentru cafenele si seri linistite. Nu stiu, insa, daca e bun si pentru exacerbarea specifica Eurovision-ului.

Tabasco ar fi dorit, probabil, sa fie un pic "iute", cu "Love Is All I Need", insa piesa se pierde in propriile beat-uri si armonii, rezultand un cantec fara sare si pier, placut in sensul banal.

"Mas Comingo" a celor de la Viper e un deja vu, cantec dance-latino, de vara, cam tampitel, bun de ascultat la Radio Vacanta.

Nico face pereche cu Vlad Mirita pentru piesa "Pe-o margine de lume"; desi armonia e frumoasa, beat-ul e total neinspirat, iar genul acesta de duet s-a practicat prea mult pentru a mai impresiona pe cineva.

Leo Iorga face echipa cu Pacifica, insa piesa lor, "Prea mici sunt cuvintele" are aceleasi versuri banale pe tema iubirii. Muzical, e un pop-rock pentru toata familia, genul de piesa pe care o poti auzi in deschidere la Proconsul.

Nu credeam ca poate exista ceva atat de stupid ca un mix de foclor romanesc si country-dance american. Ei bine, exista, se numeste "Railroad" si e interpretat de Romania si Rednex ! Cuvintele palesc, aici, in fata acestui kitsch muzical desavarsit.

Stiam ca Paula Seling are un nivel profesional ridicat. Insa piesa "Sapte Zile" – in colaborare cu Provincialii – suna ca o compozitie de clasa a saptea a unui liceu de muzica, si nici interpretarea nu e mai grozava. Pacat de refren...

"Shine", a lui Oscar Lars Alexander Fredrik (uai, ce nume!...), e genul de balada monumentala, menita sa smulga lacrimi. Lacrimi nu prea smulge ea, ramane, totusi, una dintre cele mai ok piese din finala.

Adrian Enache pare incremenit in timpurile tineretii sale; piesa sa, "Te iubesc", nu difera cu nimic de piesele pe care le auzeam la radio prin 1985.

Imi pare rau pentru Romania si Rednex , dar premiul pentru un kitsch desavarsit trebuie sa revina Simonei Nae, pentru "The Key Of Life"! O simpla ascultare va va lamuri despre ce vorbesc...

Cred ca Maya ar dori sa fie o a doua Celine Dion , sau ceva de genul. "Time To Rise", insa, n-o prea ajuta in sensul asta.

Nico are o voce foate buna, "Fight For Life" e energica, insa stilul se duce spre sonoritati gen Haddaway care, dupa parerea mea, nu mai au ce cauta in peisajul muzical modern.

Catalin Josan vine cu "When We’re Together", singura piesa mai bogata in armonii. Cu o interpretare corecta, cantecul se ridica peste medie.

"Why", in interpretarea Danielei Nicol, e o compozitie ok, cu un mesaj pozitiv. Din pacate, accentul englezesc e dezastruos, iar textul nu se potriveste pe metrica piesei, picand, astfel, in ridicol.

Doar ce am citit titlul si mi-am dat seama ca "Yeke Yeke" – IMBA – nu poate fi decat un dance tribal. Dincolo de asta, piesa chiar nu spune nimic. Iar New Effect & Gentiana, cu "Zamira", ar fi putut face un featuring cu IMBA – amandoua piesele pornesc din acelasi acord si au cam aceeasi armonie. In rest, pop-dance fara stralucire.

Cam asta ar fi defilarea finalistelor. Cineva, referindu-se la seara hotaratoare, folosea expresia aia cu "cireasa de pe tort". Eu, unul, nu vad nici pe unde e tortul, nici pe unde e cireasa. Poate niste prajiturele si ceva fructe uscate... Oricum, nici in alte tari situatia nu cred ca e mai...dulce. Intr-un asemenea context, nu e de mirare ca Lordi au castigat acum doi ani.

Chiar si intr-un asemenea concurs clasic, o schimbare e necesara, cateodata. Insa cu asemenea piese, ma indoiesc ca aceasta schimbare va veni de la reprezentantii tarii noastre...

mihnea blidariu, bestmusic