Gheorghe Cucu
Muzica Gheorghe Cucu
Haz de Necaz muzica Gheorghe Cucu
Colinda de florii by Gheorghe Cucu
Heruvic (cantarea heruvimilor) - Gheorghe Cucu
Miluieste-ma Dumnezeule 2008 - Gheorghe Cucu
Dom, Dom sa-naltam by Gheorghe Cucu Madrigal
Gheorghe Cucu nu are stiri asociate.
Biografie Gheorghe Cucu
Gheorghe Cucu (n. 11 februarie 1882, Puieti, judeul Tutova - d. 24 august 1932) a fost un compozitor, dirijor i folclorist roman.
A fost un clasic al muzicii corale romaneti. De la el au ramas peste 100 de piese muzicale, unele tiparite. Prin folosirea creatoare a cantecului popular in lucrarile sale corale, a contribuit la dezvoltarea colii muzicale naionale romaneti. Autor al unor lucrari de baza in acest sens, caracterizate prin coninut realist i umor, prin intonaie populara i maiestrie a compunerii („Frumosul vine pe apa”, 1931; „Haz de necaz”). A armonizat colinde i a scris muzica bisericeasca.
Biografie
In comuna Puieti a judeului Tutova a vazut lumina zilei la 11 februarie 1882, ca al aselea copil din cei noua, al aranului sarac i ciobotarului Vasile Cucu i al Smarandei Cucu.
In Barlad urmeaza cursurile colii primare ( 1890 – 1894 ) i ale colii de cantarei bisericeti, avand profesor pe psaltul Damian Ranzescu (director), pe profesorul de teorie – solfegii i dirijorul corului bisericii “Domneasca”, Athanasie Popovici, i pe psaltul Ion Botoi. Pleaca la Braila unde se angajeaza tenor al bisericii Sfinii Voievozi.
A urmat cursurile Conservatorului din Bucureti (1890 – 1905) cu profesorul Eduard Wachmann, Dumitru Chiriac i Gheorghe Bratianu. Devine cantare de strana la Biserica Brezoianu (1901 – 1904) la care devine dirijorul corului ei (1904 – 1932). Intre timp (1901 – 1907 i 1912 – 1928) a fost dirijor secund al Corului Carmen.
A urmat un Curs pregatitor de Armonie i Contrapunct la Conservatorul Naional din Paris (din 1907) i la Schola Cantorum din Paris, cu Vincent d’Indy (Contrapunctul i orchestraia). Acolo a fost dirijorul corului capelei romane (1907 – 1911). Intors in ara (1911) se angajeaza “maestru suplinitor de muzica” in Piteti (1912–1915), Turnu Severin (1915) i Slatina. A fost dirijorul corului Mitropoliei bucuretene, la care a ramas in anii 1916 – 1919. A obinut premiul al doilea “ George Enescu ” pentru “coruri religioase” (1919), Premiul Societaii Compozitorilor pentru culegeri de folclor (1925), Medalia de aur a expoziiei din 1906. A funcionat ca profesor provizoriu la Catedra de Teorie i Solfegii la Conservatorul din Bucureti (1920), profesor la Seminarul “Nifon” din Bucureti (1920–1932), profesor de Armonie la Academia de Muzica Religioasa din Capitala (1928 – 1932).
Moare in Bucureti la 24 august 1932, fiind inmormantat la cimitirul Ghencea.
Citeste mai multe >
