BestMusic.ro » Lucia Bercescu Turcanu » Centenar Lucia Bercescu Turcanu

Centenar Lucia Bercescu Turcanu

Centenar Lucia Bercescu Turcanu

de Grigore Constantinescu – 25 februarie 2011

Cand, in 1992, la Studioul de concerte al Radiodifuziunii, am invitat-o pe marea soprana Lucia Bercescu Turcanu, pentru a-i oferi Premiul pentru "O viata dedicata artei”, din partea Uniunii Criticilor Muzicali din Romania, "Mihail Jora”, dupa ce a primit distinctia, marea soprana s-a indreptat catre public i, cu vocea sa limpede, cuceritoare de stralucite triumfuri in lumea lirica, a rostit simplu: "Va multumesc ca nu m-ati uitat”.

Pentru recursul la memorie, finalul lunii martie are un inteles simbolic, impotriva umbrelor uitarii, caci ziua de 27 marcheaza Centenarul existential al acestei superbe voci care a facut cunoscuta gloria artei romaneti pretutindeni. Totusi, reperele cuprinse in acest secol, merita reamintite, chiar si sub forma unor consemnari de cronica. In numeroasa familie bucuresteana Bercescu, dintre cei cinci copii, doua fete, Olga si Lucia, au primit darul vocii. Destinele lor au fost insa diferite.

Olga, un glas care promitea marea cariera, dupa primele inceputuri mult apreciate, nu si-a mai implinit viitorul, la dimensiunea unei veritabile ascensiuni. Lucia, insa, a devenit o astfel de legenda, urcand treptele gloriei mondiale. La recomandarea surori mai mari, Lucia a dat auditie si, spre surprinderea tuturor, a fost primita, dupa o scurta pregatire anterioara, sa frecventeze cursurile sub indrumarea profesorilor Mihail Vulpescu si Elena Saghin la Academia regala de Muzica din Bucuresti. Nu stia atunci ca se aliniaza altor nume celebre, venind din istoria noastra lirica, de la Elena Teodorini, la Hariclea Darclee si Florica Cristoforeanu.

In 1939, debutul pe scena Operei din Bucuresti, cu Margareta din Faust de Gounod, alaturi de Mihail tirbei, Edgar Istratty si Constantin Teodorian este apreciat de cronicarul de la Universul drept "o revelatie... un nou si pretios talent”. Dupa acest spectacol va fi imediat angajata solista a Operei de catre directorul Teatrului, dirijorul George Georgescu. Urmeaza premiera absoluta cu Alexandru Lapusneanu de Al. Zirra, rolul Domnitei Ruxandra, despre care Mihail Jora noteaza in Timpul ca "Am ascultat cu emotie cel mai frumos glas ce ne-a fost dat sa-l auzim la Opera Romana”. Partenerul sopranei, baritonul Petre tefanescu Goanga avea sa declare, de asemenea: Lucia Bercescu, cea mai frumoasa voce dupa Darclee...”. Prima scena lirica romaneasca cunoaste, in continuare, alte debuturi prestigioase precum Contesa din Nunta lui Figaro de Mozart, Eva din Maestrii cantareti din Nurenberg, Elsa din Lohengrin de Wagner, Agathe din Freischuuz de Weber, Madama Butterfly, Tosca de Puccini, Ebreea de Halevy, Aida, La Traviata de Verdi (ultimul spectacol sustinut pe scena Operei Romane in calitate de angajata). In acest interval de sapte ani, soprana a sustinut mai multe concerte vocale la Ateneul Roman, turnee cu Teatrul bucurestean in Ardeal si la Budapesta, spectacole de opera la Zagreb, Belgrad, Danzig si Budapesta. Dintre artisti celebri cu care a cantat in primii ani de solistica, amintim pe soprana Maria Cebotari in Nunta lui Figaro si tenorul danez Helge Rosswange in Tosca.

Anul 1942 marcheaza momentul deschiderii orizonturilor catre cariera internationala, fiind singura selectata dintre cele 15 soprane, intr-o auditie la Volksoper din Viena, pentru a interpreta rolul Aidei in limba germana. Deschiderea stagiunii teatrului vienez este dirijata de George Georgescu, cu o distributie romaneasca in care, impreuna cu Lucia Bercescu Turcanu canta tenorul Dinu Badescu si baritonul erban Tassian. Cronica din Neuihkeiter Welt Blat comenteaza: "Debutul Luciei Bercescu a fost o descoperirea senzationala. Se vorbeste ca despre o noua Jeritza. Glasul ei, chiar in acutele cele mai inalte e de un timbru fermecator, de o elasticitate plina de efect si lumineaza biruitor toate splendorile orchestrale, si in aria Nilului, si in marele final”. In amintirile sale, artista metioneaza ca marea arie a Aidei a fost "trisata” in seria spectacolelor vieneze.

Urmeaza un contract de 5 ani, cu spectacole sustinute alternativ cu Opera din Bucuresti, veritabil tur de forta al tinerei soliste. Pe aceeasi scena canta Trubadurul de Verdi, Tosca de Puccini, Lohengrin de Wagner. Se decide apoi, obtinand un concediu, sa plece pentru studii de perfectionare la Milano. Sustine auditie la care asista dirijorul Tulio Serafin, care ii decide soarta. La 26 decembrie 1946, stagiunea de la Teatro alla Scala din Milano va fi inaugurata, sub bagheta ilustrului dirijor, cu premiera operei Nabucco, Lucia Bercescu cantand rolul Abigaille, in distributie cu Gino Bechi, Cesare Siepi, Fedora Barbieri. Vor urma pe aceeasi scena opt spectacole de Turandot, Gioconda.

In paralel cu cele trei stagiuni de la Scala, artista canta la Terme di Caracalla din Roma si la Cagliari Aida (partener Mario del Monaco), Tosca (cu Benjamino Gligli), Faust la San Carlo din Neapole, Trubadurul la Palermo, Bal mascat la Bologna, realizand turnee si la Torino, Padova, Cremona, Modena, Ravena, Spoleto, Trieste, Sicilia, Lausanne. In urma unor contacte promitatoare, pleaca in SUA, pentru un contract cu Metropolitan Opera din New York, in 1949. Debuteaza la Broklyn Academy of Musik din New York cu Aida, apoi canta la City Center Opera Turandot si Cavalleria rusticana, in Venezuela Tosca (partener Ferruccio Tagliavini), Aida la San Salvador si Guatemala, o inlocuieste pe Stella Roman in Gioconda (partener Richard Tucker) si Aida la Philadelphia Scala Opera Company. Ultimii ani petrecuti in America vor fi consacrati pedagogiei, la Detroit.

In urma mai multor interventii, Lucia Bercescu impreuna cu sotul ei, dirijorul Constantin Turcanu, dirijorul multor spectacole sustinute de artista, revin in Romania. Va fi nevoita sa accepte umilinta unei auditii de verificare la Opera din Bucuresti, pentru a obtine dreptul de a canta din nou pe scena romanesca. Este astfel programata pentru spectacole cu Tosca (parteneri Petre tefanescu Goanga, Ion Piso), Maestrii cantareti din Nurenberg (cu baritonul german Hajo Muller, Octavian Naghiu), Trubadurul (parteneri Micaela Botez, Nicolae Martinoiu). In 1965 este invitata la Opera Romana din Cluj – Aida, Tosca, Butterfly si la Opera din Iasi – Tosca si Aida. Este prezenta in spectacole si concerte vocal simfonice la Craiova, Cluj, Iasi, Bacau, Sibiu, Oradea.

Ascultand-o la un recital sustinut Ateneul Roman, impreuna cu pianista Martha Joja, tenorul Emil Marinescu marturiseste in cartea sa despre "Lumea Operei” ca "...vocea Luciei Bercescu uimeste inca prin prospetimea si stralucirea ei de odinioara”. Se justifica astfel mai multe inregistrari radio si live, din care se alcatuieste, la Radiodifuziune, unicul disc cu arii si lieduri cantate de Lucia Bercescu. Dintre vocile tinere care beneficiaza de indrumarile artistei, vor face cariera lirica sopranele Lucia Tibuleac si Cleopatra Melidoneanu. Ramane amintirea acestei artiste centenare, dupa intrarea in eternitate (1995), imaginea unui destin care i-a harazit marea cariera lirica, in timpuri traversate de dramatica conflagratie mondiala si seisme sociale, sub semnul de glorie care o situeaza in compania celor care au scris prin cant, pe meridianele lumii, istoria liricii vocale romanesti.

sursa: cimec.ro




Mai multe stiri despre: centenar 
Publicat pe 03 Martie 2011 , de romania bestmusic

Adauga un comentariu