Biografie Ludovic Spiess

Ludovic Spiess (n. 13 mai 1938, Cluj – d. 29 ianuarie 2006, Draganesti, judetul Teleorman) a fost un tenor lirico-spint roman, ministru al culturii intre 1991-1992 si director al Operei Romane din Bucuresti intre 2001-2005.

Ludovic Spiess s-a nascut la Cluj, intr-o familie de oameni modesti, fara educatie muzicala. Tanarul Spiess a descoperit marea muzica tarziu, la 18 ani, intr-o sala de concert din Brasov. Pe atunci avea meseria de gravor in metal.

Studiile le-a inceput la Cluj, cu Vasile Corpaci si Ion Margineanu, dupa care pleaca la Bucuresti, unde continua studiile cu profesorul Gheorghe Pascu. Se casatoreste foarte devreme cu pianista Gerda Zach. Dupa o scurta perioada petrecuta la Ansamblul Armatei si debutul la Teatrul Muzical din Brasov, in toamna anului 1962 devine solist al Teatrului de Opereta din Bucuresti (1962 - 1964), unde canta in Lasati-ma sa cant si Lysistrata de Gherase Dendrino, Voievodul tiganilor de Johann Strauss si Tara surasului de Lehar. Spiess si-a continuat studiile la Bucuresti cu celebrul bariton Petre Stefanescu Goanga, in 1964 ajungand solist al Operei Romane (1964 - 1988).

Urmeaza pentru el perioada marilor reusite internationale : Marele Premiu la Toulouse (1964), Marele Premiu si alte doua premii de interpretare la Rio de Janeiro (1965), Premiul I la s'Hertogenbosch (1966) si o bursa de studii la Milano pentru un an. Intre timp debuteaza la Opera Romana in Rigoletto, la Opera Romana din Cluj si la Toulouse in Samson si Dalila. La Milano studiaza cu renumitul profesor Antonio Narducci. Urmeaza contracte la operele din Stuttgart, Wiesbaden, Munchen, Koln, San Francisco, Los Angeles, Buenos Aires si Verona, fiind apreciat peste tot. La Salzburg atrage atentia marelui dirijor Herbert von Karajan, cu care va realiza rolul Dimitri din Boris Godunov de Musorgski.

In 1970 apare la Foro Italico din Roma intr-un concert-spectacol, cu dirijorul american Leonard Bernstein, sub a carui bagheta va interpreta apoi la Viena, Cavalerul rozelor de Richard Strauss. La 32 de ani debuteaza la Scala, in rolul sau favorit - Calaf. La Metropolitan Opera din New York canta in cinci reprezentatii ale operelor Trubadurul, Fidelio si Paiate. Canta Bal mascat la Buenos Aires, Tosca la San Francisco, Fidelio la Bicentenarul Beethoven de la Bonn, Boema si Tosca la Munchen, Trubadurul si Bal mascat la Napoli, Aida la Roma, Trubadurul, alaturi de Montserrat Caballe la Teatrul Antic din Orange, unde realizeaza primul film de televiziune si Aida la Covent Garden din Londra, impreuna cu Leontyne Price. Pana in anul 1981 Spiess adauga la repertoriul sau cateva partituri vocal-simfonice de referinta : Cantecul pamantului de Mahler, Requiemul de Verdi, Missa Solemnis de Beethoven si Ioana pe rug de Honegger.

Ludovic Spiess a cantat alaturi de nume mari precum: Brigit Nilsson, Martina Arroyo, Nicolai Ghiaurov, Christa Ludwig, Gwyneth Jones, Katia Ricciarelli, Virginia Zeani, Peter Schreier, Mario Sereni, Cesare Siepi, Sena Juriac, Dietrich Fischer-Dieskau...colaborand cu dirijori precum: Leonard Bernstein, Herbert von Karajan, Karl Bohm, Roberto Benzi, Giuseppe Patane, Alberto Erede, Otto Klemperer, Kurt Adler, Nello Santi, Wolfgang Sawalisch, Francesco Molinari-Pradelli, Josef Krips, Rafael Kubelik, Gianandrea Gavazzeni, Boris Haitink, Michel Plasson sau Ricardo Muti.

A avut o cariera densa, desi destul de scurta, pe care a completato in plan socio-politic, fiind Directorul Festivalului International "George Enescu" in anul 1991, Ministru al Culturii in Guvernul Stolojan (1991-1992), director al Operei Romane din Bucuresti intre 2001-2005 si Presedintele Comitetului National Roman pentru UNICEF. Ca ministru al culturii in guvernul Stolojan, a redeschis Castelul Peles vizitatorilor, amenajandu-l ca muzeu, si a organizat centre culturale romanesti la Viena, Budapesta, Venetia si New York.

Ludovic Spiess are numeroase inregistrari la Electrecord dar si in strainatate la case de discuri precum: Decca, Philips, EMI, Intercord, RCA sau Ariola.

A murit de infarct in timpul unei partide de vanatoare in judetul Teleorman. Intre hobyurile lui Spiess s-au regasit vanatoarea, pescuitul, ping-pongul, gatitul si colectionatul pipelor.

* Ludwig van Beethoven - Fidelio - Brigit Nilsson, Ludovic Spiess, Frantz Crass, Theo Adam, Helen Donath, Sigrfied Vogel, Gerhard Unger; Corul si Orchestra RAI, dirijor Leonard Bernstein; Hunt 2CD (live, 17 martie 1970)

* Christoph Willibald Gluck - Ifigenia in Aulida - Anna Moffo, Dietrich Fischer-Dieskau, Ludovic Spiess; Corul Bayerrischen Rundfunks, Munchner Rundfunksorchester, dirijor Kurt Eichhorn; Eurodisc 2CD (1972)

* Modest Musorgski - Boris Godunov - Nicolai Ghiaurov, Martti Talvela, Anton Diacov, Ludovic Spiess; Wiener Sängerknaben, Corul radioului din Sofia, Corul Staatsoper Viena, Orchestra Filarmonicii din Viena, dirijor Herbert von Karajan; Decca 3CD (1970)

* Modest Musorgski - Hovanscina - Nicolai Ghiaurov, Veriano Luchetti, Ludovic Spiess, Cesare Siepi, Fiorenza Cossotto; Corul si orchestra Operei din Roma, dirijor Bogo Leskovich; Bella Voce 2CD (live, 10 noiembrie 1973)

* Giacomo Puccini - Boema - Eugenia Moldoveanu, Ludovic Spiess, David Ohanesian, Pompei Harasteanu, Constantin Gabor; Corul si orchestra Operei de Stat din Bucuresti, dirijor Constantin Petrovici; Vox 2CD (1982)

* Giacomo Puccini - Turandot - Maria Slatinaru, Ludovic Spiess, Octav Enigarescu, Valentin Teodorian, Corneliu Fanateanu; Corul si orchestra radio din Bucuresti, dirijor Carol Litvin; Vox Box 2CD (1970)

* Camille Saint-Saens - Samson si Dalila - Elena Cernei, Ludovic Spiess, Dan Iordachescu, Constantin Dumitru, Nicolae Florei; Corul si orchestra radio din Bucuresti, dirijor Kurt Adler; Electrecord 3LP (live, 1969)

* Bedrich Smetana - Dalibor - Eberhard Waechter, Ludovic Spiess, Leonie Rysanek; Corul si orchestra Operei de Stat din Viena, dirijor Josef Krips; RCA 2CD (live, 19 octombrie 1969)

* Giuseppe Verdi - Fora destinului - Maria Slatinaru, Ludovic Spiess, Zenaida Pally, Nicolae Herlea, Nicolae Florei, Constantin Gabor; Corul si orchestra radio din Bucuresti, dirijor Carol Litvin; Electrecord 3CD

* premiul I, Toulouse, 1964

* premiul I, Concursul de canto de la Rio de Janeiro, 1965

* premiul I, Olanda, 1966

* Crucea de Onoare a Austriei pentru Stiinta si Arta - Clasa I

* Doctor Honoris Causa - Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti (2004)  

Sursa: Wikipedia