Ludwig van Beethoven
Muzica Ludwig van Beethoven
Adagio molto e cantabile-Andante moderato
Allegro ma non troppo un poco maestoso
Molto Vivace
-
Molto Vivace
Length: 2:26 - 5 ascultari
Simfonia Nr. 9 in Re Minor, OP. 125
Ode to Joy
-
Ode to Joy
Length: 2:25 - 6 ascultari
Symphony No. 9
Stiri Ludwig van Beethoven
Publicata la: 18 August 2010
Doua universitati de prestigiu din Statele Unite ale Americii realizeaza, in fiecarte an, un studiu din care rezulta cum gandesc tinerii americani.
Concluziile analizei de anul acesta, realizate de un profesor de litere si un reprezentant al Universitatii Beloit din statul Wisconsin, sunt, ca si precedentele, socante, scrie AFP....
Publicata la: 20 Iulie 2009
Luna este singurul satelit natural al Pamantului si cel de-al cincilea satelit ca marime din Sistemul Solar.
Ea este, insa, si un simbol al romantismului, iar de-a lungul timpului a fost sursa de inspiratie pentru multi poeti si muzicieni.
Printre cei care au inclus Luna in versurile lor se numara The Police , Bob Dylan ,...
Vezi toate stirile >
Biografie Ludwig van Beethoven
Ludwig van Beethoven s-a nscut in 1770 la Bonn, Germania, ca fiu al lui Johann van Beethoven (1740-1792), de origine flamand i al Magdalenei Keverich van Beethoven (1744-1787). Pan relativ recent ziua de 16 decembrie este considerat, in multe lucrri de referin, ca fiind data de natere a lui Beethoven deoarece se tie c el a fost botezat pe 17 decembrie, ori la vremea respectiv copiii erau botezai la o zi dup natere. Oricum aceast presupunere este inc privit cu rezerve la ora actual. Ludwig van Beethoven (masca mortuar)Mediul familial nu ii era tocmai favorabil, sub autoritatea capricioas a tatlui, un cantre de curte mediocru, alcoolic notoriu. Observand ins talentul muzical precoce al fiului su, acesta a incercat s fac, fr succes, din micul Ludwig un copil-minune, asemenea lui Wolfgang Amadeus Mozart. Beethoven a inceput s ia lecii de muzic, in jurul varstei de 10 ani, cu organistul Christian Gottlob Neefe. Acesta recunoate dotarea muzical excepional a tanrului Beethoven i, cu sprijinul Arhiepiscopului din Bonn, Maximilian Franz, ii faciliteaz in 1787 o cltorie la Viena. Aici ia probabil cateva lecii cu Mozart, dar trebuie s se intoarc dup scurt timp la Bonn, din cauza inbolnvirii i morii mamei sale. In urmtorii patru ani lucreaz cu capela curii i cu orchestra teatrului din Bonn, avand astfel prilejul s-i imbogeasc cunotinele muzicale cu operele aflate in circulaie in acel timp. In aceast perioad compune o Cantat cu ocazia morii impratului Iosif al II-lea. In noiembrie 1792, Beethoven pleac pentru a doua oar la Viena, unde devine elevul lui Joseph Haydn, mai tarziu i al lui Antonio Salieri. In capitala imperiului habsburgic, Beethoven reuete s catige favorurile aristocraiei vieneze prin concerte private, cu care ocazie capt faima de virtuos pianist i de compozitor. Graie acestor relaii i a contactelor cu casele de editur, care ii public unele compoziii, Beethoven reuete s dobandeasc o independen, pe care i-a dorit-o candva i Mozart. In martie 1795 apare pentru prima dat in faa publicului vienez executand primul su concert pentru pian i orchestr. Urmeaz o serie de concerte la Praga, Dresda, Berlin i Preßburg (Bratislava). Dup primele sonate pentru pian - printre care sonata op. 13 "Patetica" - , Beethoven deschide, incepand cu anul 1798, seria cvartetelor de coarde, compune i prima lui simfonie, in Do-major. In acelai timp apar primele semne ale scderii auzului, ceea ce il face s se izoleze tot mai mult de societate. In celebrul "Testament de la Heiligenstadt" (1802) Beethoven se adreseaz fratelui su, inspimantat de surzenia sa tot mai accentuat. Totui, tocmai in aceti ani, Beethoven compune o serie de opere desvarite ale stilului clasic de maturitate, ca cele trei sonate pentru pian op. 31, simfonia III-a "Eroica", apoi sonata pentru pian op. 57 "Appassionata", concertul pentru vioar i orchestr, simfoniile a V-a (a "Destinului") i a VI-a ("Pastorala"). In aceste compoziii se observ deosebirile fa de operele compuse in primii si ani in Viena: orchestra devine principalul "instrument" al lui Beethoven, chiar i operele compuse pentru instrumente soliste au un caracter orchestral. Mormantul lui Ludwig van Beethoven din VienaPrin anul 1818, Beethoven devine complet surd, singura modalitate de a comunica cu interlocutorii erau "caietele de conversaii", in care acetia scriau in loc s vorbeasc. Surditatea nu i-a intrerupt ins creaia artistic, in 1819 compune "Variaiile-Diabelli" pentru pian, in 1820 se execut prima versiune a "Missei Solemnis", realizeaz ultimele sale sonate pentru pian i cvartetele de coarde, in sfarit, Simfonia a IX-a. In ziua de 7 mai 1824 a avut loc la Viena prima audiie a Simfoniei a IX-a. Succesul a fost triumfal, s-ar putea spune revoluionar. Beethoven a fost intampinat cu cinci salve de aplauze, cand, potrivit etichetei, insi familia imperial era salutat la intrarea in sal doar cu trei salve. Simfonia a dezlnuit un entuziasm delirant, mult lume plangea. Beethoven, care se gsea pe scen cu faa la orchestr, nu percepea nimic din cele ce se petreceau in sal, unde lumea ridicat in picioare striga i ii agita plriile. Una din soliste l-a intors pe Beethoven cu faa la public, putand astfel s-i triasc triumful. Tot mai bolnav, fiind intuit la pat inc din decembrie 1826, Beethoven moare la 26 martie 1827, in urma unei boli de ficat. La inmormantarea in cimintirul Währinger au luat parte mii de locuitori ai Vienei, cuvantul de adio l-a rostit poetul Franz Grillparzer. A fost ulterior de dou ori exhumat i reingropat in Cimitirul Central (Zentralfriedhof) din Viena. Sursa: Wikipedia
Citeste mai multe >
