Mansi Barberis
Muzica Mansi Barberis
Niculina Carstea - M. Barberis "Trandafir rosu"
Mansi Barberis nu are stiri asociate.
Biografie Mansi Barberis
Clemansa (Mansi) Barberis-Placinteanu (n. 12 martie 1899, Iasi - d. 11 octombrie 1986, Bucuresti) a fost o compozitoare, cantareata (soprana), violonista (a cantat sub bagheta lui George Enescu), violista, profesoara universitara de canto la Conservatoarele din Iasi (1934-1950) si Bucuresti (1951-1956) si la Institutul de Teatru “I. L. Caragiale” din Bucuresti.
Mansi Barberis s-a nascut in Iasi, la 12 martie 1899 , fiind fiica inginerului Giuseppe (Iosif) Barberis si a Margueritei Cazaban, descendenta unei vechi familii franceze impamantenite in Moldova, care a dat o seama de personalitati in lumea artistica romana, precum actorul Jules Cazaban, scriitorul Alexandru Cazaban, sculptorul Ion Irimescu, compozitoarea Rodica Sutu, regizoarea Sorana Coroama-Stanca, etc. Mansi Barberis a fost casatorita cu doctorul chirurg Gheorghe Placinteanu. A decedat in Bucuresti, la 11 octombrie 1986.
Absolventa a Conservatorului din Bucuresti. S-a specializat la Berlin, studiind armonia, contrapunctul, formele muzicale, orchestratia cu Wilhelm Klatte, profesor la Conservatorul Stern si canto cu Lula Misz Gmeiner de la Hochschule. In afara de lectiile propriu-zise, a luat parte la concerte dirijate de Furtwangler, Kabasta, Siegfried Wagner, Karl Bohm, Bruno Walter. Dupa doi ani de studii la Berlin, Mansi a plecat la Paris, urmand cursuri la Schola Cantorum, cu Vincent d’Indy (compozitie, dirijat) si la Conservatoire National, cu tenorul Gabriel Paulet (canto), Noel-Gallon (compozitie) si Vanni Marcoux (regie de opera). In perioada interbelica, Mansi Barberis avea sa revina periodic la Paris, dar avea sa se specializeze si la Viena, luand lectii cu Dna Marck von Neusser (canto) si Joseph Marx (compozitie).
Opera
Dintre compozitiile sale, amintim: sonate pentru pian si vioara; lieduri (ciclurile Destin de poet, pe versuri de Eminescu si Itinerar dacic, pe versurile ginerelui sau, Dominic Stanca), coruri; Suita I pastorala pentru orchestra simfonica, in 4 parti (difuzata de Radio Viena, la 16 septembrie 1937, in interpretarea Wiener Symphoniker, dirijata de Max Schonherr); poemul simfonic Viziuni; simfonii; operele Kera Duduca (1963; difuzata la Televiziunea Romana, in anii ‘70), Apus de soare (premiera la 30 decembrie 1975, la Opera Romana din Bucuresti), Domnita din departari, avand la baza La princesse lointaine de Edmond Rostand (premiera in 1976, la Opera din Iasi), Caruta cu paiate (premiera in 1982, la Opera din Iasi); muzica de scena (pentru Negutatorul din Venetia de Shakespeare, serialul TV Musatinii, regizat de fiica sa, Sorana Coroama-Stanca etc.). Membra a Societatii Compozitorilor Romani (din 1935) si apoi a Uniunii Compozitorilor din Romania. Laureata a Premiului George Enescu (1925, 1934, 1941) si distinsa cu Ordinul Meritul Cultural (1969). Lucrarile sale au fost interpretate in Italia, Elvetia, Olanda, Germania, Marea Britanie. A publicat volumul de amintiri „Din zori pana in amurg” (convorbiri cu Melania Munteanu), care a fost tradus, mai tarziu si in limba italiana, prin grija stranepotului Vlad Coroama.
Sursa: Wikipedia
Citeste mai multe >
