Mircea Chiriac
Mircea Chiriac nu are stiri asociate.
Biografie Mircea Chiriac
Mircea Chiriac (n. 19 mai 1919, Bucuresti — 1 decembrie 1994, Bucuresti) a fost un compozitor roman de muzica simfonica si profesor la Conservatorul "Ciprian Porumbescu".
Biografie
Mircea Chiriac este unul dintre compozitorii de frunte din generatia sa. A studiat la Conservatorul din Bucuresti (1936-1945), cu Ion Nona Otescu, Mihail Jora, Ionel Perlea, Constantin Braloiu (in particular si cu Theodor Rogalski si Alfred Alessandrescu). La inceput a lucrat ca redactor muzical, dirijor, cercetator de folclor din 1962 a devenit cadru didactic universitar la catedra de armonie a Conservatorul "Ciprian Porumbescu" din Bucuresti. Mircea Chiriac a fost licentiat si in Drept (1943).
Consilier muzical la Radiodifuziunea Romana (1941-47); Director al Ansamblului CFR-Giulesti (1948-1949); cercetator stiintific la Institutul de Folclor din Bucuresti (1949-1953); consilier muzical al Ansamblului "Ciocarlia" din Bucuresti (1950-1955); profesor la Catedra de armonie a Conservatorul "Ciprian Porumbescu" din Bucuresti (1962-1975). La varsta de 56 de ani Mircea Chiriac a fost scos la pensie deoarece a refuzat categoric sa devina membru de partid.
A sustinut conferinte si a publicat diverse articole si studii in revistele "Scanteia", "Muzica", "Flacara".
Mircea Chiriac a compus si muzica de teatru si film. "Doua lozuri" (1957), "Rapa dracului"(1957), "D'ale carnavalului" (1959), "Telegrame" (1960), "Lumina de iulie"(1963) sunt filme a caror muzica este semnata de Mircea Chiriac.
Celebra "Serenada pentru vioara si pian" a fost compusa in anii de studentie (1937), de catre tanarul Mircea Chiriac, student la clasa Prof. Nonna Otescu, pentru colega lui de banca, domnisoara Arsaluis Calaigian - viitoarea doamna Elisabeta Chiriac, de care se indragostise si a ramas asa pentru urmatorii 50 si ceva de ani. Elisabeta Chiriac va deveni profesoara de pian la Conservatorul "Ciprian Porumbescu". Mircea si Eliza Chiriac se casatoresc in anul 1946 iar in 1949 vine pe lume unicul lor copil - viitoarea solista de muzica usoara Corina Chiriac. Astazi "Serenada" este cantata de majoritatea violonistilor, mici si mari. La sfarsitul anilor'40 maestrul Ion Voicu a realizat prima inregistrare radio a acestei lucrari. 40 de ani mai tarziu, fiica lor, Corina Chiriac, a realizat o varianta vocala a acestei serenade, in orchestratia autorului, exact in tonalitatea in care "Serenanda" a fost compusa.
Anii afirmarii sale componistice, cand a activat in calitate de cercetator la Institutul de Folclor, apoi consilier muzical al Ansamblului "Ciocarlia", i-au intarit convingerile privitoare la valentele izvorului artistic popular, valorificat cu consecventa in opusurile sale, fara sa le preia direct, printr-o prisma idolatrizoare. Mircea Chiriac - un ganditor al artei sunetelor, cu mari disponibilitati in planul travaliului simfonic - a abordat sugestiile ethosului muzici populare intr-o maniera degajata, creatoare, personala, ce exclude nu numai viziunea idilica, dar in egala masura si exaltarea in fata citatului. Amploarea activitatii componistice a lui Mircea Chiriac reiese din parcurgerea bogatei sale liste de lucrari simfonice, vocal-simfonice, concertante, de balete, muzica de camera, muzica de film etc. Piesele de debut stau insusirii atente si profunde a stiintei componistice, al cautarii unui stil propriu, stil care s-a conturat prin revelatia posibilitatilor muzicii populare de a genera discursuri de mare originalitate si expresivitate. Raportul dintre gandirea autorului si materialul de sorginte folclorica (sau in spiritul lui)apare variat, de la rapsodii si suite pana la baletele "Iancu Jianu" si "Vapaia", de la piese instrumentale simple pana la sonate si cvartete. Zecile de compozitii - majore in gen si substanta - se insiruie de-a anilor, marturisind un univers tematic cuprinzator si o evolutie consecventa si fireasca intru fuziunea dintre idee si materializare sonora. Enumerarea este lacunara, selectia riscanta; cateva titluri sunt cunoscute si recunoscute: "Burestii de altadata", "Sonatina pentru vioara si pian", "Simfonieta", "Concertele si Divertismentul pentru orchestra de coarde", "Simfonia de camera", amintitele balete, "Terra Daciae", "Ars Poetica", poemul simfonic "Thalassa". De la "Serenada pentru vioara si pian" (1937), in care elementul romantic domina autoritar, pana la ultimele lucrari - "Concert pentru orchestra", "Simfonia de camera" -, marturii ale asimilarii elementelor de folclor in esenta lor si intr-o structura moderna, drumul sau creator a fost mereu ascendent, trecand prin toate genurile.
Pe 16 decembrie 2004, Corina Chiriac a lansat un dublu CD cu opera simfonica a tatalui sau. Cele doua CD-uri sunt editate de Electrecord sub numele "Bucurestii de altadata" si aduna compozitiile lui Mircea Chiriac.
Premii si distinctii
Premiul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania (1953, 1972, 1974)
Medalia Muncii (1954)
Premiul "George Enescu" al Academiei Romane (1966)
Ordinul Meritul Cultural, Clasa a III-a (1969)
Premiul II si III la cea de-a II-a editie a Festivalului National "Cantarea Romaniei" (1979)
Premiul I la cea de-a III-a editie a Festivalului National "Cantarea Romaniei" (1981)
Sursa: Wikipedia
Citeste mai multe >
