Versuri Ce frumoasa despartire

Dar ce frumoasa despartire

Intr-un oras sentimental,

Cu strazile lucind in ploaie

Ca pielea neagr-a unui cal

Pe care-l calaream odata

Viteaz ca fiul de-mparat,

Cand traversam un pod de piatra-

Podul de piatra s-a surpat...



Dar ce frumoasa despartire...



Si ce frumoasa despartire

Cum tu-ai aprins o lumanare,

Iar pe tavan spre nemurire

Cortegiile treceau calare

Venetia, spuneai Florenta,

Se auzea cum trece-un tren

Si trenul era absenta,

Cu o nocturna de Chopain



Ce frumoasa despartire...



Si ce frumoasa despartire

Imi amintesc, iubito, cum

Iti cresteau zorii din pupile

Iar barba mea era de scrum.

Tarziu, pe scara, palihnire,

Ti-am dat sarutul ideal

Ca un sfarsit de festival,

Cand se retrag poetii-n sine

Si Phanteonul e tabu.



Dar ce frumoasa despartire

Era dac-ai fi fost si tu