BestMusic.ro » Sofia Vicoveanca » Biografie Sofia Vicoveanca

Biografie Sofia Vicoveanca

Sofia Vicoveanca

Sofia Vicoveanca, una dintre cele mai mari interprete de muzica populara, s-a nascut la 23 septembrie 1941, in comuna Toporauti, regiunea Cernauti (actualmente in Ucraina).

Numele ei de fata a fost Sofia Fusa, apoi dupa casatorie, a primit numele Micu.

Copilaria Sofiei Vicoveanca a fost marcata de faptul ca tatal ei a fost luat prizonier de sovietici dupa anexarea Bucovinei de Nord de catre Uniunea Sovietica.

Familia s-a mutat in comuna Vicovu de Jos, judetul Suceava, localitate de la care i se trage si numele de scena.

In locul natal, Toporauti (astazi denumit Toporuica), parintii Sofiei erau destul de instariti: aveau o pravalie, casa frumoasa, vite etc, insa dupa ce s-au mutat la Vicovu de Jos au pierdut toata agoniseala.

Nevoia si lipsurile au determinat-o pe Sofia Vicoveanca sa invete lucrul manual. Desi copila, Sofia a invatat sa coasa, sa impleteasca, sa croiasca si sa teasa covoare.

Apoi s-a dus la scoala, de la varsta de 6 ani, pentru ca era inalta. Dar mama ei nu avea cele necesare unui elev, asa ca a tors toata iarna ca sa castige bani pentru scoala fiicei.

O alta amintire din acele timpuri, in care mamei inca i se spunea `refugiata` si `vaduva`, a devenit de neuitat: `A venit la scoala o delegatie si ne-a decupat pozele regelui si reginei de pe carti, iar mie-mi venea sa plang gandindu-ma la ce-o sa zica mama, care se chinuise atat ca eu sa am cartea… M-au facut pioniera printre cei dintai, eu fiind o eleva buna la invatatura. Mi-au dat cravata si, vrand sa-i fac mamei o surpriza, m-am dus cu ea la gat acasa, foarte mandra. Dar mama m-a certat si mi-a zis sa nu mai vin cu cotreanta aia si nu m-a crezut ca am primit-o fiindca invatam bine`, marturisea Sofia Vicoveanca intr-un interviu.

Dragostea pentru cantec a mostenit-o de la mama sa, `bogata sufleteste, dar nu indraz­nea sa cante in lume`. Desi era doar o copila, faima de fata harnica i se dusese in tot satul: `Pe timp de vara, pe vremea prafului, eram mai tot timpul dusa la munca campului cu ziua si nu stiu de unde se zvonise ca stiu sa cant. Nici nu apucam sa dau bine cu sapa, ca ma si rugau sa le cant, in schimb promitandu-mi sa ma ajute la munca. Nu ma lasam mult ru­ga­ta si-i dadeam drumul la cantec si nici nu-mi pasa ca ma asculta cineva sau nu. Acasa nu prea puteam canta, ca tata venise din prizonie­rat cu o astenie nervoasa si avea des­tule ganduri si necazuri`, remora Sofia Vicoveanca.

De mica s-a indragostit de cantec si nu ezita sa glasuiasca in timp ce-si ajuta mama la muncile campului. A urcat pe treptele intortocheate ale destinului sau care a purtat-o pe ca­lea harazita de Dumnezeu.

A absolvit Scoala Populara de Arte din Suceava, iar in 1959 vocea i-a fost remarcata si a devenit artista profesionista a Ansamblului de cantece si dansuri `Ciprian Porumbescu` din Suceava.

Prima sa aparitie pe scena, cu orchestra, a avut loc intr-un loc drag, la Vicov. Cand a urcat pe scena, la inceputul anilor ’60, timiditatea o paraliza: `Stateam teapana, ca un tarus, dar in timp am devenit stapana pe mine. Mi-am propus sa nu-i dau timp publicului sa ma studieze si, facandu-l sa ma asculte cu atentie, il duceam in lumea cantecului meu. Am incercat sa pun tot sufletul in ceea ce am facut, sa-mi daruiesc in­treaga fiinta celor care ma as­cul­ta. A fost gandul care a stat la te­me­lia carierei mele` .

Miracolul de a avea un copil a venit o data cu minunea care avea sa-i influenteze destinul. Dupa ce si-a adus pruncul pe lume i s-a schimbat glasul.

A capatat o  voce cu tonalitate de bucium, ce canta cu jale si dor doinele, baladele si cantecele de joc de pe plaiurile moldovenesti.

Sofia Vicoveanca a fost casatorita cu ziaristul sucevean Victor Micu, care a decedat in aprilie 2001, la varsta de 70 de ani. El a lucrat timp de peste 40 de ani la ziarul "Zori noi" din Suceava, devenit dupa decembrie '89 "Crai Nou". Impreuna cei doi au un fiu.

Repertoriul Sofiei Vicoveanca cuprinde cantece de leagan, de nunta sau cumetrie, doine de dragoste si dor, colinde, bocete sau balade, dar cele mai multe sunt cantece de voie buna, unele usor dojenitoare sau pline de umor specifice lumii satului.

Cantece ca `Lume, lume trecatoare`, `M-am sfadit rau cu badita`, `Am avut un pui pe lume`, `Batranetea cand te bate`, `Saraca vecina mea`, `Bucovina mandra floare`, `Asta-i joc din Bucovina` stau martore dedicarii sale folclorului romanesc.

Dar Sofia Vicoveanca nu s-a dedicat doar muzicii populare, ci si filmului. Poate cel mai cunoscut rol din cariera actoriceasca este cel al Vitoriei Lipan, din ecranizarea `Baltagul`.

In cei peste 50 de ani de cariera, Sofia Vicoveanca a fost recompensata pentru eforturile ei de a mentine viu spiritul folcloric cu diverse distinctii: `Meritul Cultural` clasa a IV-a (1973); Medalia `Tudor Vladimirescu` cl. I (1975); Medalia `Meritul Cultural` cl. I (1976); Crucea Nationala `Serviciul Credincios` clasa a III-a (2002); Ordinul National `Meritul Cultural` in grad de Mare Ofiter (2004).

Sofia Vicoveanca a cumparat in satul Vicovul de Jos un teren de 9 ari, construind o casa noua, in stil batranesc, cu cerdac si cu mansarda in care a amenajat un mic muzeu etnografic, cuprinzand o expozitie de costume taranesti si obiecte de arta populara. Interiorul casei a fost decorat cu lucrurile proprii unui interior de casa taraneasca: lada de zestre, blidar (dulap cu blide), covoare pe perete, icoane, stergare, leganut pentru copil si costumele populare purtate de ea.

L.G.

Comentarii Sofia Vicoveanca

Vrei sa iti cante Sofia Vicoveanca la un eveniment?


Da click aici, completeaza detaliile si noi te vom contacta!

Rezerva acum