Interviu Philippe Cohen Solal

Interviu Philippe Cohen Solal

Ai fost consultantul muzical al unor regizori faimosi – Nikita Mihalkov, Lars Von Trier. Ti-au folosit acele experiente in dezvoltarea artistica ulterioara? In ce fel?

Da, sigur, m-au ajutat mult. Cand lucrezi cu oameni atat de talentati, de inspirati, ajungi la un alt nivel de la care iti privesti propria munca, la o alta perspectiva prin care iti privesti muzica.

Cand ai de-a face cu oameni atat de talentati e o mare provocare – trebuie sa fii bun, cu adevarat bun pentru ca lucrezi pentru filmele lor. Cand colaborezi cu un regizor are loc un anume schimb, te face uneori sa descoperi muzici noi. De cele mai multe ori insa – este acolo sa servesti un proiect, si nu e nevoie de un mare ego acolo.

Dar trebuie sa spun ca atunci cand lucrezi cu oameni atat de talentati beneficiezi de credit din partea lor si trebuie sa faci totul sa nu-I dezamagesti. Iti dau une carte blanche, iti lasa libertate – e exact ceea ce am avut eu cu Mihalkov, Trier, Mihalkovski.

Care e filozofia din spatele Gotan Project?

Nu m-am gandit prea mult la asta, dar cred ca e vorba despre a faca o muzica foarte sincera, pentru ca, intr-un fel, avem o datorie fata de tango. Cand "te atingi” de tango – o muzica veche cu istorie atat de mare – nu poti sa insulti aceasta muzica. Trebuie sa-I areti respect si in acelasi timp sa schimbi lucruri.

Daca este prea respectuos nu ajungi nicaieri. Asa incat trebuie sa schimbi forma, si unele reguli – asta e ceea ce am incercat sa facem cu Gotan Project – am incercat sa aducem o forma noua peste o muzica veche. Am fost respectuosi – si in acelasi timp "impertinenti" ca sa facem ceva nou si diferit – daca esti prea traditionalist, prea clasicist – nu functioneaza.

Poti face tango, dar nu un astfel de tango. E un fel de schimb – tango e un gen foarte generos, incercam si noi sa dam cat putem acestei muzici. Dar – daca lucram in studio, filozofia e sa facem ceva foarte foarte sincer, nu pentru ratiuni comerciale. Daca incercam sa facem un hit nu-l includem niciodata pe un album. Preferam sa facem ceva mai … underground, dar credem ca si undergroundul poate fi … popular. Iar scena underground e de fapt uriasa, pentru ca ai una in Franta, una in America, una in Romania, iar succesul Gotan Project s-a bazat pe asta – pe oamenii din underground-ul intregii lumi.

Dar nu vad Gotan Project ca un proiect din underground.

Nu, acum nu.

Am fost surprins sa aflu ca ai descoperit tango-ul prin Astor Piazzola, dar Gotan Project e intr-un fel opusul a ceea ce facea Astor Piazzola. Aceasta abordare sa-I spunem minimalista a tango-ului a venit de la sine, sau tine de vremurile in care ne aflam?

Nu stiu daca abordarea noastra e una minimalista, dar a fost opusa celei lui Astor Piazzola. Suntem mari fani ai lui Piazzola, dar nu putem sa concuram cu el – e imposibil, e prea tarziu, e prea greu. Asa ca singurul lucru pe care-l putem face e muzica noastra. Piazzola nu era tocmai fericit cand canta tango – si-ar fi dorit sa fie un Stravinski, un compozitor clasic.

Piazzola a vrut sa scoata tango-ul de pe ringul de dans, sa-l duca in salile de concert, unde se canta muzica clasica, jazz. Noi am facut exact opusul – am adus tangoul inapoi pe ringul de dans, pentru oamenii care nu stiu cum sa danseze tango – e o abordare total diferita, sa readuci inapoi unele lucruri populare.

Chiar daca Gotan Project a inceput ca un proiect underground a devenit popular, dar nu am schimbat nici o nota pentru a-l face comercial, muzica noastra nu e comerciala. Nu am facut nici un cantec pentru a fi difuzat pe radio si la inceput radioul nu isi dorea sa cante deloc muzica noastra pentru ca piesele noastre sunt foarte lungi, au peste 6 minute, nu sunt "radio friendly".

Acum suntem cunoscuti, insa la sfarsitul anilor 90 tangoul nu era cea mai cool muzica de dans. Oamenii din jurul meu imi spuneau: de ce faci asta? Tango-ul e o muzica batrana, pentru oameni batrani, ieftina si demodata. Oamenii aveau prejudecati referitoare ala aceata muzica, azi toti pot sa spuna – tango e cool, secsy. Cred ca Gotan Project a schimbat forma tango-ului si l-a prezentat unor oameni care nu stiau ce e tango-ul.

Dar aceasta muzica este vie, a fost si va ramane vie inainte si dupa noi. Gotan Project a facut de fapt doar o propunere, sunt multe propuneri pe care le poti face cand vine vorba de tango. E ca in jazz, sunt diferite, dar si tango-ul e un gen in sine. Poti face multe propuneri si in jazz – electronic, acustic. E la fel si in tango.

Dupa 10 ani in acet proiect, Gotan Project te inspira – ca artist?

Da, ceea ce ma surprinde si pe mine. Nu a fost nimic planuit, mai ales ca nu sunt argentinian, ci francez. Nu m-am asteptat si nu am planuit sa petrec 10 ani din viata alaturi de tango, nu e in backgroundul meu cultural. Ma inspira insa, pentru ca sunt multe posibiltati in aceasta muzica, facuta cu atat de multe ingrediente.

Nu-mi place termenul de "world music" – cred ca e un cliseu, dar tango-ul e o muzica a lumii, e global, deci e si muzica noastra (a francezilor, n.trad.). Nu conteaza ce anume canti, de fapt. Nu conteaza daca e jazz, tango, sau rock. E important cu ce vii tu, ce aduci tu pentru acea muzica.

Presupunand ca Gotan Project se termina azi sau maine, te-ai gandit in ce directie vei merge, muzical vorbind?

A, fac deja si alte lucruri pe langa Gotan Project. Anul trecut am lansat un album solo cu cantecele mele, in engleza. Am mers in Tenessee, in imprejurimile Nashvilee-ului, am lucrat cu muzicieni de bluegrass si country. Albumul se cheama The Moonshine Sessions si pot fi inspirat de foarte multe lucruri. Pentru mine e mai mult o problema de timp, daca as avea vreme, as face 10 proiecte diferite simultan. Dar pentru ca nu te poti focusa la l0 lucruri deodata trebuie sa-mi reduc creativitatea.

Dar apropo de Gotan Project, stiu foarte bine cand se va termna acest proiect – atunci cand vom incepe sa ne repetam. Daca al treilea album (pentru ca vom incepe sa lucram la cel de-al treilea album) va fi doar repetarea primului sau celui de-al doilea disc, stiu ca nu-l vom mai face, pentru ca noi deja lucram cu ceva vechi, asa ca, daca nu aducem nimic nou, ce sens mai are?

Ati lucrat, in urma cu cativa ani, cu cei de la Hotel Costes. Da, am fost pe compilatia lor, Stephane Pompugnat ne-a pus muzica pe compilatia lor.

Eram curios – cum ti se pare sound-ul lor cumparat cu cel al muzicii electronice de astazi?

Stephane Pompugnat e un foarte bun selector, dj si prescriptror. Asculta multa muzica si face recomandari bune. Sunt atat de multi oameni care fac muzica acum si foarte multe institutii media care difuzeaza muzica. Lucrezi la un website, sunt atat de multe website-uri despre muzica in lume asa incat ai nevoie de oameni care sa faca sugestii celor ce nu au timp sau interes sa asculte totul si sa faca singuri selectia. Cred ca cei ce recomanda au un rol foarte important.