Are sa-mi lipseasca Scorpions... Desi au tot venit in Romania – nici ei nu-si mai amintesc exact de cate ori – n-am apucat sa-I vad pan-acum.
Pentru mine concertul Scorpions din 9 iunie 2011 a fost primul si ... ultimul (daca acesta e intr-adevar turneul de retragere).
Crezi ca te pricepi la muzica? Rezolva testele!
Marturisesc ca n-aveam mare tragere de inima sa ajung la ultima reprezentatie Scorpions pe pamant romanesc – nu mi-a placut felul in care-a evoluat popularitatea trupei.
Mi se parea straniu ca o formatie de hard rock sa ajunga cunoscuta in ultimii ani doar prin balade. Am crescut cu piesele lor mai energice – Rock You Like A Hurricane si Big City Nights; asa mi-au placut, asa as fi vrut sa-I pastrez in mintea mea - ca fiind o trupa rock.
Am avut noroc. Dupa primele cantece din concertul de aseara ma-ntrebam de ce se retrag – au inca multa energie, destui fani si o pofta de cantat pe care n-o intalnesc la multe trupe mai tinere. Ok – exista o explicatie, si Klaus Maine a dat-o la conferinta de presa organizata inaintea concertului: s-ar putea ca-n cativa ani varsta sa-I impiedice pe membrii formatiei sa mai fie la fel de explozivi pe scena, or energia e ceva absolut vital la un concert Scorpions.
Cand am auzit asta am zambit cu neincredere, dar aveam sa ma conving ca vocalul trupei avea dreptate. Scorpions s-au prezentat impecabil, s-au miscat intr-una pe scena, si-au ridicat chitarile deasupra capetelor, au pus lumea sa cante cu ei. Una peste alta au facut show, cu tot ce-nseamna asta.
Am avut si momentul cu steagul Romaniei, am primit bete de tobe, chitaristii au aruncat in public penele chitarelor, Klaus Maine a spus cateva lucruri in limba romana, spre entuziasumul fanilor. Tobosarul a avut momentul sau de spectacol, n-a lipsit nici portia de acustic – cu toata trupa venita in fata, aproape de public.
Pe partea vizuala Scorpions s-a prezentat mai mult decat decent, cu trei ecrane de proiectie pe scena si lumini serioase. S-au schimbat "costume”, s-au purtat masti, palarii, efecte de fum la chitara. Dar nu de asta am sa-mi amintesc peste cativa ani (ok, poate masca de pe capul lui Rudolf Schenker din vremea Blackout e o exceptie) ci de piesele cantate.
Am primit ce-am vrut, si n-a sunat rau deloc. Am avut – din vremurile de altadata - Holiday, Blackout, Big City Nights, instrumentalul Coast to Coast, Still Loving You, When The Smoke Is Going Down si Rock You Like A Hurricane. Sigur – n-au lipsit mai "tinerele” Send Me An Angel si Wind Of Change, plus incurajatorul "The Best Is Yet To Come”.
Toate sunt piese puternice – au fost hit-uri la vremea lor, au adus vanzari de peste 100 de milioane de discuri formatiei si vreo zece mii de fani de toate varstele la Zone Arena.
Cand piesele sunt tari, trupa canta bine, cu motoarele turate la maximum, concertul nu are cum sa iasa prost.
Ba dimpotriva – la Scorpions a iesit grozav!