Diana Krall: pe scena incerc sa risc putin Care e primul disc de care-ti atuci aminte din colectia tatalui tau?
Cred ca primele mele amintiri sunt legate de Fats Waller, dintre discurile pe 78 de turatii. (Tatal meu - n.trad.) colectioneaza inca 78'uri; am auzit si muzica pe fonograf - deci multa muzica de la inceputul culturii pop americane: Bing Crosby sau Fats Waller. Practic am invatat cantece din colectia tatalui meu.
Crezi ca te pricepi la muzica? Rezolva testele!
Multe din piesele pe care le interpretezi sunt standarde de jazz. Crezi ca e greu sa scrii astazi piese atat de puternice, care sa se auda si peste cinzeci de ani?
Fiecare era are grupul ei diferit de oameni care scriu impreuna - e ca si cu cartile - ai epoca celor care scriu despre asa cum ai epoca Brill Building, cu Gerswhin, Irving Berlin, Cole Porter- atat de multi compozitori din anii '30, '40, '50 - Sammy Cahn; in alta epoca ai Joni Mitchell, Neil Young, Bob Dylan. Fiecare perioada are felul ei de cantece care vor ramane peste timp. In ceea ce ma priveste, standardele de jazz nu au fost rescrise, nu cred ca exista noi standarde de jazz.
Depinde, totusi: poti sa iei orice de la Herbie Hancock si sa transformi intr-un standard de jazz, pentru ca Herbie e un artist creativ, dar nu cred ca oamenii scriu muzica in acest stil. Burt Bacharach e, in opinia mea, cel mai mare compozitor de standarde aflat in viata. E ca si cu filmele clasice - daca te uiti la un film clasic - All About Eve cu Bette Davis - acesta va fi mereu un film mare. Sau - Annie Hall, de Woody Allen e un film mare, toata lumea ar trebui sa-l vada. Pe Miles Davis il ascult din '64 - Plugged Nickel nu suna ca o bucata muzicala dintr-o epoca anume - e la fel de moderna ca si atunci cand a fost facuta.
Ti-ai inceput cariera cantand prima oara doar la pian. Cand ai capatat incredere si in vocea ta?
Aseara nu am avut prea multa incredere in vocea mea. Uneori nu poti controla oboseala, nu stii ce se va intampla cu vocea ta. Lucrez si calatoresc mult si am incredere, dar uneori trebuie sa te fortezi, sa risti putin, nu doar sa stai la locul tau. Iar asta cred ca e o provocare constanta pentru mine, ma face sa ma simt tanara. Cand urc pe scena nu ma gandesc ca voi canta din rutina, mai degraba incerc sa risc putin, sa fac ceva diferit si nou.
Ce crezi despre felul in care se produce muzica astazi?
Beck e exemplul perfect pentru artistul care foloseste tehnologia intr-o maniera artistica. Sunt si oameni care o folosesc pentru ca exista si pentru ca ei sunt doar o imagine.Tocmai am lucrat cu Barbara Streissand , i-am produs albumul. Ea are o voce formidabila, nu trebuie sa foloseti multa tehnologie. Ea pur si simplu a cantat, cu o trupa - stii, asa ca nu a fost nevoie de prea multa post-productie. Pe de alta parte exista si generatia cantaretilor aparuti din concursuri precum X Factor - nu sunt pe placul meu, dar exista. A fost asa intotdeauna, inca din anii '20 - Paul Whiteman versus Claude Thornhill - asta e cultura pop.
Esti producatoarea noului album Barbara Streissand - e pentru prima oara cand produci un disc care nu-ti apartine. Cum a fost colaborarea cu Barbara Streisand?
Barbara Streisand are o idee foarte clara despre ceea ce vrea sa auda si despre ceea ce poate sa faca. E regizor, asa ca e obisnuita sa editeze. Gandeste ca o actrita, ca un regizor, ca un cantaret, ca un producator executiv. Barbara Streissand are incredere in felul in care obisnuia sa faca muzica si sa lucreze cu trupa. E o experianta colectiva, nu doar Barbara si o formatie platita sa cante. Lucrul cu ea a fost foarte intens si folositor.
Dintre toate discurile tale, cel mai recent - Quiet Nights e cel mai legat de muzica braziliana. De ce te-ai apropiat atat de mult de aceasta muzica?
Cand incepi sa canti jazz inveti muzica braziliana. Inveti (muzica lui Antonio Carlos) Jobim - cand aveam 15 ani cantam Corcovado, i-am aprofundat pe Joao Gilberto si pe alti artisti apoi am mers in Brazilia. The Look Of Love a fost puternic influentat de muzica braziliana, dar l-am facut ca atunci cand folosesti bossa-nova in muzica pop americana. De data aceasta am decis sa lucrez din nou cu Claus Ogerman, sa cant in portugheza muzica braziliana. Deci - intr-un fel (muzica aceasta) a fost intotdeauna acolo, insa acum m-am implicat mai tare - am mers la Rio, am inregistrat un DVD acolo.
Claus Ogerman a fost implicat in cele mai mari cantece braziliene ale anilor '60. Cum a mers colaborarea ta cu el, pentru noul tau disc?
Claus Ogerman - apoape ca suntem casatoriti - muzical vorbind. Nu trebuie sa-i spun aproape nimic si scrie lucruri minunate pentru mine - el ar fi favoritul meu. Ii iubesc pe Johnny Mandel si pe John Clayton and Jeff Hamilton, am lucrat cu Alan Broadbent, insa pentru astfel de muzica - balade si bossa-nova - Claus are acel ceva misterios din film noire, putin intuneric - ceea ce-mi place foarte mult.
Sotul tau e muzician - Elvis Costello. Apucati sa vorbiti acasa despre muzica?
Elvis Costello e in turneu, ne-am intors acum cateva zile in Canada, impreuna cu copiii. E tramumatizant pentru mine - am calatorit in ultimele luni impreuna cu copiii mei. Vorbim despre familie, despre muzica, a fost la un concert de-al meu in Londra, ma sustine si ma incurajeaza foarte mult, sunt norocoasa ca il am. E o viata destul de emotionanta sa fiu cu cineva atat de grozav, care tine la mine atat de mult. Am vorbit azidimineata pe chat, impreuna cu copiii, m-am bucurat foarte mult caci e foarte greu sa fii departe de ai tai. Dar ma bucur acum, cred ca sunt foarte norocoasa.
Stiu ca aveti doua cluburi de jazz in Bucuresti - unul se numeste Green Hours, celalalt - Art Jazz Club. Mi-ar face placere sa merg, dar nu as anunta ca voi merge - avem un program de respectat, insa de obicei iesim noaptea dupa concerte.
Mail multe stiri despre: interviuri interviu diana krall