Teodora Gheorghiu

de Costin Popa – 24 februarie 2011

Intre anii 2000 si 2004, tanara soprana Teodora Gheorghiu, absolventa a Academiei de Muzica "Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, eleva a distinsilor profesori Gheorghe Rosu si Niculina Mirea, a cumulat multi lauri la concursuri nationale si internationale de canto.

A devenit apoi membra a ansamblului Operei de Stat din Viena, pentru ca acum sa isi ia cariera in propriile maini, ca free-lancer, rezidenta in Elvetia. Dupa inregistrari pentru disc facute la Sala Radio in toamna, Teodora Gheorghiu trebuia sa poposeasca in acelasi ambient la un concert de arii din opere, dar a renuntat din motive de sanatate. In ianuarie a debutat totusi pe podiumul din str. General Berthelot cu trei roluri foarte mici din opera "Copilul si vrajile” de Ravel, dar acum a propus un program integral Mozart, in acompaniamentul Orchestrei de Camera Radio si al elegantei baghete a lui Adrian Morar. Asadar publicul – din pacate foarte... rasfirat (ma intreb, de ce oare?) – a putut in fine s-o vada pe Teodora Gheorghiu daca nu in secvente de opera, cel putin intr-un repertoriu tot atat de pretentios, in primul rand din perspectiva stilistica, arii de concert.

Fata de aparitia la Concursul International George Enescu, editia 2003, vocea sopranei – care a impresionat atunci prin cantul cultivat dar si prin... minuscula dimensiune – a mai castigat in amploare. Nu foarte mult dar suficient pentru a sustine cu brio un afis cameral sau de lied. Teodora Gheorghiu este o cantareata inteligenta care manuieste tesatura de pe portativ si de deasupra lui cu unduiri de fraza, ce profita de un sunet cristalin, diafan, delicat, instrumental, care nu ramane la expunerea seaca, nenuantata. In conductul discursului sonor, apeleaza deseori la mezzevoci si pianissimi care ii implinesc Fach-ul liric-lejer. Pasajele de coloratura sunt filigranate precum miniaturile de penita. Vocalizele curg cu mare usurinta.

Pe parcursul serii, pornind de la motetul "Exsultate, jubilate” in Fa major, K.165, trecand prin "Schon lacht der holde Fruhling”, K.580 si "Et incarnatus est” din Misa in do minor, K.427, progresia sopranei catre dificila "Ah, se in ciel benigne stelle...”, K.538 a fost evidenta. Luminozitatea acutelor a crescut, a fost urmarit cu mai multa acuratete cantul ingrijit, ca si perfecta coordonare ritmica cu acompaniatorii.

Programul serii a mai cuprins doua lucrari haydniene, Nocturna a II-a in Fa major si Divertismentul in Sol major, alaturi de care, intr-o asociere cel putin inedita, a fost programat un scurt dar interesant opus contemporan (2003), "Opriti razboiul” pentru 16 instrumente de coarde, semnat de tanarul compozitor hunedorean Cristian Bence-Muk.

Trecand peste nesigurantele cornilor in partea I-a (Tema con variazioni – Moderato) a Divertismentului (in fond se intampla destul de des si la case mai mari!) si observand ansamblul instrumental, cred ca pedala trebuie apasata pentru a spori aplombul si pasiunea, vitalitatea si articularea pregnanta. Odata (re)castigate toate acestea, umbrele se vor estompa. Orchestra de Camera Radio este plina de componenti valorosi.

sursa: cimec.ro

Mail multe stiri despre: concert teodora gheorghiu  recenzie concert